Specialiștii LDDP, CERTIC și Soter&Partners au abordat în cadrul conferinței problemele pe care le ridică practica dreptului fiscal
Sinteză
Vineri, 14 septembrie 2018, a avut în Sala Mozart a Palas Mall Iași, Ediția I a Conferinței “ Provocări și Soluții”, organizată de societatea de contabilitate și consultanță fiscală CERTIC, Societatea de Avocatură Leaua, Damcali, Deaconu, Păunescu – LDDP și societatea de contabilitate, consultanță fiscală și audit Soter&Partners. În cadrul evenimentului, au fost abordate provocările pe care le ridică practica dreptului fiscal.
La eveniment au participat: Dr. Dan Manolescu, Președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Partner Soter&Partners, conf. univ. dr. avocat Crenguța Leaua – Managing Partner Leaua, Damcali, Deaconu, Păunescu – LDDP, prof. univ. dr. avocat Radu Bufan de la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, dna. Mariana Vizoli, fost Director General al Direcției Legislație Cod Fiscal și Reglementări Vamale și Secretar de Stat în Ministerul Finanțelor Publice, în prezent consultant fiscal și membru al Camerei Consultanților Fiscal, avocat dr. Gheorghe Matei – Managing Partner Tax Department Leaua, Damcali, Deaconu, Păunescu – LDDP, avocat dr. Mirela Buliga – Senior Associate Leaua, Damcali, Deaconu, Păunescu – LDDP și ec. Radu Constantin Iațco, Manager CERTIC.
Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali a prezentat tendințele legislative în materie fiscală din această toamnă, așteptările de modificări în materie de TVA, care deja au sprijin politic, dar și discuțiile referitoare la Ordonanța 79.
“Există reclamații ale contribuabililor față de transpunerea excesivă a Directivei ATAD în materia gradului de deductibilitate a dobânzilor, deoarece reglementarea noastră a adoptat cele mai restrictive condiții oferite în Directivă iar mediul de afaceri a solicitat corectarea acestei situații”, a arătat Dan Manolescu
Necesitatea reglementării consolidării fiscale în România, cu toate avantajele sale, mai ales din perspectiva sarcinilor foarte apăsătoare din prezent privind întocmirea dosarului preturilor de transfer și pe care ANAF ar dori să le mențină, pentru tranzacțiile interne, chiar și în contextul consolidării fiscale, a fost un alt subiect abordat de către Dan Manolescu.
”Deși pregătirea acestui sistem este deosebit de laborioasă, mai devreme sau mai târziu Romania va trebui să-l accepte, mai ales că la nivelul UE se fac progrese însemnate în finalizarea bazei impozabile comune consolidate (CCCTB)”, a arătat Dan Manolescu.
Dan Manolescu a analizat și extinderea sistemului de fiscalizare al microîntreprinderilor, arătând că acesta ” cuprinde în prezent peste 80% din numărul total de agenți economici și care pare acceptat de către majoritatea micilor antreprenori, astfel încât acest sistem și cel al impozitului specific au ajuns dominante raportat la număr de societăți plătitoare ale impozitului pe profit ”. Dan Manolescu a prezentat și discuțiile privind aplicarea IFRS 16 în cazul contractelor de închiriere. ” Noua reglementare, în dezbatere la MFP, conduce la recunoașterea în situațiile financiare a unor active necorporale și nu a chiriei propriu-zise ”, a arătat Dan Manolescu.
Crenguța Leaua-Managing Partner LDDP a subliniat importanța redactării clauzelor referitoare la preț din contractele de comerț internațional din perspectiva impozitelor și a taxelor, în considerarea obligațiilor fiscale ale părților:
“Dacă în clauza de preț nu se indică în ce măsura sunt incluse în acesta taxele (TVA, taxe vamale, accize etc) și în ce cuantum, pot apărea dispute. De asemenea, inevitabil apar litigii dacă nu este clarificată consecința modificărilor legislative cu privire la aspectele fiscale față de prețul contractual. Practica internațională în materie de arbitraj internațional abundă de cazuri de acest tip, pe care părțile le-ar putea evita cu o buna redactare a contractului”.
Crenguța Leaua a atras atenția cu privire la existența unui decalaj de coordonare legislativă între regimul fiscal și cel de drept comun în cazul regimului separației de patrimonii între soți. “Modificarea adusă de Noul Cod Civil, care a introdus posibilitatea alegerii între mai multe regimuri matrimoniale, nu a fost reflectată în legislația fiscală, care omite să ia în considerare acest fapt, și nu are în vedere situația separației de bunuri, pornind de la premisa că toate situațiile ar fi cele ale unei comunități de bunuri. În mod logic, cele două situații nu pot fi tratate în același fel“ , a declarat Crenguța Leaua.
” Dreptul Uniunii Europene este dinamic, practica CJUE este parte din Dreptul UE, astfel că atunci când contribuabilul sesizează CJUE, hotărârea ce va fi pronunțată devine obligatorie tuturor statelor membre și contribuabililor acestora. Un contribuabil nu este limitat, în privința posibilităților de apărare pe care le are, la dreptul național și instanțele naționale, ci are posibilitatea de invoca și prevederile dreptului UE și de a se adresa și CJUE. Deciziile CJUE fiind izvor al dreptului UE, contribuabilul are posibilitatea ca, apelând la această instanță, să obțină decizii cu privire la însăși conținutul și interpretarea normelor juridice din legislația internă“, a subliniat Crenguța Leaua.
Prof. univ. Radu Bufan a subliniat importanța exercitării căilor de atac împotriva deciziilor de impunere din perspectiva valorificării motivului de revizuire prevăzut de art. 21 din Legea contenciosului administrativ.
” Încă din anul 2010 am obținut câștig într-o cerere de revizuire la Curtea de Apel Timișoara prin invocarea supremației dreptului european ”, a arătat prof. univ. dr. Radu Bufan.
Prof. univ dr. Radu Bufan a precizat că ” există întotdeauna o doza de risc în identificarea condițiilor prevăzute de lege pentru scutirea de TVA a transferului de business, chiar și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene fiind insuficientă în acest sens ”.
Prof. univ. dr. Radu Bufan a prezentat și inițiativa de abandonare a principiului declarativ în materia impozitelor și taxelor locale, care ar veni în sprijinul populației.
” Cum toate datele și informațiile pe care în prezent cetățenii trebuie să le declare se află deja în posesia diferitelor autorități ale statului, clădirile, terenurile și vehiculele pot fi impozitate din oficiu, fără a mai necesita declarații în acest sens” a subliniat prof. univ. dr. Radu Bufan.
Mariana Vizoli, în prezent consultant fiscal, a prezentat noutățile legislative în materie de TVA dar și tendințele existente pe plan european care vor conduce la modificarea substanțială a regulilor în materia de TVA.
” Beneficiem de o jurisprudență destul de bogată a CJUE în materia dreptului de deducere a TVA, există decizii în care CJUE a arătat că, dacă condițiile de fond sunt îndeplinite, condițiile de formă sunt mai puțin importante. Hotărârile CJUE sunt opozabile erga omnes și legiuitorul nostru administrativ – Ministerul Finanțelor Publice – s-a preocupat să ilustreze Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal cu cât mai multe decizii relevante ale CJUE în materia accizelor și a TVA tocmai pentru a le asigura cunoașterea și aplicarea pe teritoriul Românie i”, a arătat Mariana Vizoli.
Mariana Vizoli a insistat pe proiectele de directivă ce vor intra în vigoare până în anul 2022, accentuând importanța regimului definitiv de TVA al livrărilor intracomunitare, care impune taxarea la plecare cu TVA în cota din statul membru de destinație, plata fiind realizată prin intermediul ghișeului unic în statul membru în care este stabilit furnizorul, urmată de decontarea între Statele Membre.
” Importanța acestei reglementari derivă din perspectiva combaterii fraudei transfrontaliere datorată actualului regim tranzitoriu care se aplică de peste 25 de ani în UE, respectiv scutirea livrărilor intracomunitare și plata prin aplicarea mecanismului taxării inverse în cazul achiziției intracomunitare de bunuri ”, a precizat Mariana Vizoli.
Gheorghe Matei – Managing Partner Tax Department LDDP a precizat că ” abordarea organului fiscal în materia recalificării indemnizațiilor de delegare/detașare în venituri de natură salarială este lipsită de finalitate pentru salariați. Aceștia nu pot beneficia de contribuțiile sociale stabilite suplimentar de organul fiscal ”.
Gheorghe Matei a prezentat provocările inspecției fiscale și ale contenciosului fiscal. ” Inspecția fiscală întotdeauna stârnește controverse în practică, nu există o procedură transparentă, general aplicabilă în materia selectării contribuabililor pentru inspecția fiscală ”, a subliniat Gheorghe Matei.
” Trebuie făcute publice criteriile de stabilire a analizei de risc, fiecare contribuabil trebuie să aibă posibilitatea de a se conforma voluntar, să cunoască riscurile la care se expune ”, a mai arătat Gheorghe Matei.
Mirela Buliga – Senior Associate LDDP a prezentat provocările agenților economici din România ce desfășoară activitate în străinătate, refuzul aplicării Legii nr. 209/2015 privind anularea unor obligații fiscale arătând că „în majoritatea cazurilor abordarea instanțelor judecătorești a fost aceea de a constata incidența legii de amnistie chiar și în situațiile în care organul fiscal nu a utilizat temeiul legal de la art. 11 alin. (1) Cod fiscal pentru recalificarea indemnizațiilor de delegare/detașare în venituri de natură salarială impozabile și purtătoare de contribuții sociale în România „.
” În cazul activităților salariale desfășurate în străinătate prin analizarea coroborată a convențiilor de evitare a dublei impuneri și a dispozițiilor codului fiscal, aceste venituri, chiar dacă sunt recalificate de organul fiscal în indemnizații de delegare/detașare, nu ar trebui să fie impozabile în România, existând un temei legal expres pentru neimpozitare ”, a arătat Mirela Buliga.
Mirela Buliga a subliniat că în cazul activităților salariale desfășurate în străinătate ”o atenție deosebită trebuie acordată angajatorului economic, un concept de drept fiscal internațional, distinct de angajatorul formal, nu numai în cazul leasingului de personal și care poate conduce la o altă configurare a regulii de alocare a competenței de impozitare”.
Radu Iațco, Manager CERTIC a subliniat dificultățile aplicării jurisprudenței CJUE privind chiriașul ancoră, datorită unui mod conservator de a aprecia anumite situații.
” În practica noastră fiscală a apărut foarte ciudat și greu de acceptat ideea, consecventă în practica de business internațională, ca un proprietar trebuie să-l indemnizeze pe un chiriaș “ancoră” pentru că renumele acestuia va atrage și alți chiriași în imobilul respectiv ”, a arătat Radu Iațco.
